Selectează versiunea
Iosua
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
1 |
Cea din urmă adunarea. Iosua a adunat toate seminţiile lui Israel la Sihem şi a chemat pe bătrânii lui Israel, pe căpeteniile lui, pe judecătorii lui şi pe căpeteniile oştii. Ei s-au înfăţişat înaintea lui Dumnezeu. |
2 | Iosua a zis întregului popor: „Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel: „Părinţii voştri, Terah, tatăl lui Avraam şi tatăl lui Nahor, locuiau în vechime de cealaltă parte a Râului şi slujeau altor dumnezei. |
3 | Eu am luat pe tatăl vostru Avraam din cealaltă parte a Râului şi l-am purtat prin toată ţara Canaanului; i-am înmulţit sămânţa şi i-am dat pe Isaac. |
4 | Lui Isaac i-am dat pe Iacov şi pe Esau: lui Esau i-am dat în stăpânire muntele Seir, iar Iacov şi fiii lui s-au coborât în Egipt. |
5 | Am trimis pe Moise şi pe Aaron şi am lovit Egiptul cu minunile pe care le-am făcut în mijlocul lui; apoi v-am scos afară din el. |
6 | Am scos pe părinţii voştri din Egipt, şi aţi ajuns la mare. Egiptenii au urmărit pe părinţii voştri până la Marea Roşie, cu care şi călăreţi. |
7 | Părinţii voştri au strigat către Domnul. Şi Domnul a pus întuneric între voi şi egipteni, a adus marea înapoi peste ei şi i-a acoperit. Aţi văzut cu ochii voştri ce am făcut egiptenilor. Şi aţi rămas multă vreme în pustiu. |
8 | V-am adus în ţara amoriţilor, care locuiau dincolo de Iordan, şi ei au luptat împotriva voastră. I-am dat în mâinile voastre; aţi pus stăpânire pe ţara lor, şi i-am nimicit dinaintea voastră. |
9 | Balac, fiul lui Ţipor, împăratul Moabului, s-a sculat şi a pornit la luptă împotriva lui Israel. A chemat pe Balaam, fiul lui Beor, ca să vă blesteme. |
10 | Dar n-am vrut să ascult pe Balaam: el v-a binecuvântat, şi v-am izbăvit din mâna lui Balac. |
11 | Aţi trecut Iordanul şi aţi ajuns la Ierihon. Locuitorii Ierihonului au luptat împotriva voastră: amoriţii, fereziţii, canaaniţii, hetiţii, ghirgasiţii, heviţii şi Iebusiţii. I-am dat în mâinile voastre, |
12 | am trimis înaintea voastră viespe bondărească, şi i-a izgonit dinaintea voastră, ca pe cei doi împăraţi ai amoriţilor: nu cu sabia, nici cu arcul tău. |
13 | V-am dat o ţară pe care n-o munciserăţi, cetăţi pe care nu le zidiserăţi, dar pe care le locuiţi, vii şi măslini pe care nu-i sădiserăţi, dar care vă slujesc ca hrană. |
14 |
Făgăduinţele poporului. Acum, temeţi-vă de Domnul şi slujiţi-I cu scumpătate şi credincioşie. Depărtaţi dumnezeii cărora le-au slujit părinţii voştri dincolo de Râu şi în Egipt şi slujiţi Domnului. Deut 10.12 ; 1Sam 12.24 ; Gen 17.1 ; Gen 20.5 ; Deut 18.13 ; Ps 119.1 ; 2Cor 1.12 ; Efes 6.24 ; Ios 24.2-23 ; Lev 17.7 ; Ezec 20.18 ; Ezec 20.7-8 ; Ezec 23.3 ; |
15 | Şi dacă nu găsiţi cu cale să slujiţi Domnului, alegeţi astăzi cui vreţi să slujiţi: sau dumnezeilor cărora le slujeau părinţii voştri dincolo de Râu, sau dumnezeilor amoriţilor în a căror ţară locuiţi. Cât despre mine, eu şi casa mea vom sluji Domnului.” Rut 1.15 ; 1Imp 18.21 ; Ezec 20.39 ; Ioan 6.67 ; Ios 24.14 ; Ex 23.24-33 ; Ex 34.15 ; Deut 13.7 ; Deut 29.18 ; Jud 6.10 ; Gen 18.19 ; |
16 | Poporul a răspuns şi a zis: „Departe de noi gândul să părăsim pe Domnul şi să slujim altor dumnezei. |
17 | Căci Domnul este Dumnezeul nostru. El ne-a scos din ţara Egiptului, din casa robiei, pe noi şi pe părinţii noştri; El a făcut înaintea ochilor noştri acele minuni mari şi ne-a păzit în tot timpul drumului pe care l-am urmat şi în mijlocul tuturor popoarelor pe la care am trecut. |
18 | El a izgonit dinaintea noastră pe toate popoarele şi pe amoriţii care locuiau ţara aceasta. Şi noi vom sluji Domnului, căci El este Dumnezeul nostru.” |
19 | Iosua a zis poporului: „Voi nu veţi putea să slujiţi Domnului, căci este un Dumnezeu sfânt, un Dumnezeu gelos; El nu vă va ierta fărădelegile şi păcatele. |
20 | Când veţi părăsi pe Domnul şi veţi sluji unor dumnezei străini, El Se va întoarce şi vă va face rău şi vă va nimici, după ce v-a făcut bine.” 1Cron 28.9 ; 2Cron 15.2 ; Ezra 8.22 ; Isa 1.28 ; Isa 65.11-12 ; Ier 17.13 ; Ios 23.15 ; Isa 63.10 ; Fapt 7.42 ; |
21 | Poporul a zis lui Iosua: „Nu! Căci vom sluji Domnului.” |
22 | Iosua a zis poporului: „Voi sunteţi martori împotriva voastră înşivă că aţi ales pe Domnul, ca să-I slujiţi.” Ei au răspuns: „Suntem martori!” |
23 | „Scoateţi, dar, dumnezeii străini care sunt în mijlocul vostru şi întoarceţi-vă inima spre Domnul, Dumnezeul lui Israel.” |
24 | Şi poporul a zis lui Iosua: „Noi vom sluji Domnului Dumnezeului nostru şi vom asculta glasul Lui.” |
25 | Iosua a făcut în ziua aceea un legământ cu poporul şi i-a dat legi şi porunci, la Sihem. |
26 | Iosua a scris aceste lucruri în cartea Legii lui Dumnezeu. A luat o piatră mare şi a ridicat-o acolo sub stejarul care era în locul închinat Domnului. |
27 | Şi Iosua a zis întregului popor: „Iată piatra aceasta va fi martoră împotriva noastră, căci a auzit toate cuvintele pe care ni le-a spus Domnul, ea va fi martoră împotriva voastră, ca să nu fiţi necredincioşi Dumnezeului vostru.” |
28 | Apoi Iosua a dat drumul poporului, şi s-a dus fiecare în moştenirea lui. Jud 2.6 ; |
29 |
Moartea lui Iosua. După aceste lucruri, Iosua, fiul lui Nun, robul Domnului, a murit în vârstă de o sută zece ani. Jud 2.8 ; |
30 | L-au înmormântat în ţinutul care-i căzuse la împărţire, la Timnat-Serah, pe muntele lui Efraim, la miazănoapte de muntele Gaaş. |
31 | Israel a slujit Domnului în tot timpul vieţii lui Iosua şi în tot timpul vieţii bătrânilor care au trăit după Iosua şi care cunoşteau tot ce făcuse Domnul pentru Israel. |
32 | Oasele lui Iosif, pe care le aduseseră copiii lui Israel din Egipt, au fost îngropate la Sihem, în partea ţarinii pe care o cumpărase Iacov de la fiii lui Hamor, tatăl lui Sihem, cu o sută de chesita, şi care a ajuns moştenirea fiilor lui Iosif. |
33 | Eleazar, fiul lui Aaron, a murit şi a fost îngropat la Ghibeat-Fineas, care fusese dat fiului său Fineas, pe muntele lui Efraim. |