Selectează versiunea
Versiunea Dumitru Cornilescu (ro)
Versiunea King James (en)
Versiunea Webster (versiunea KJV refăcută) (en)
Versiunea American Standard (en)
Versiunea Basic English (en)
Versiunea Young's Literal Translation (en)
Proverbele

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

1 Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărâmă cu înseşi mâinile ei. –
2 Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strâmbe, Îl nesocoteşte. –
3 În gura nebunului este o nuia pentru mândria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. –
4 Unde nu sunt boi, ieslea rămâne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roade. –
5 Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni. –
6 Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n-o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. –
7 Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. –
8 Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. –
9 Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. –
10 Inima îşi cunoaşte necazurile şi niciun străin nu se poate amesteca în bucuria ei. –
11 Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. –
12 Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. –
13 De multe ori chiar în mijlocul râsului inima poate fi mâhnită, şi bucuria poate sfârşi prin necaz. –
14 Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. –
15 Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. –
16 Înţeleptul se teme şi se abate de la rău, dar nesocotitul este îngâmfat şi fără frică. –
17 Cine este iute la mânie face prostii, şi omul plin de răutate se face urât. –
18 Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sunt încununaţi cu ştiinţă. –
19 Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. –
20 Săracul este urât chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. –
21 Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. –
22 În adevăr, cei ce gândesc rău se rătăcesc, dar cei ce gândesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.
23 Oriunde se munceşte este şi câştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. –
24 Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n-au altceva decât nebunie. –
25 Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. –
26 Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. –
27 Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. –
28 Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voievodului. –
29 Cine este încet la mânie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. –
30 O inimă liniştită este viaţa trupului, dar pizma este putrezirea oaselor. –
31 Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. –
32 Cel rău este doborât de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. –
33 Înţelepciunea se odihneşte într-o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. –
34 Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. –
35 Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară îl atinge mânia lui.